Baltagul - Mihail Sadoveanu

Opera „Baltagul”, scrisă de Mihail Sadoveanu, a fost publicată în anul 1930 și este un roman realist și simbolic, încadrându-se într-un tip aparte de realism, și anume realismul mitic.

O primă trăsătură a acestuia constă în faptul că acțiunea este structurată în funcție de două planuri narative: unul realist și unul mitic. Coordonata realistă a structurii romanului se referă la călătoria pe care o face Vitoria Lipan, la aflarea adevărului și la descrierea satului moldovenesc. Planul mitic are în centru miturile din care s-a inspirat autorul, precum și sensul ritualic al gesturilor Vitoriei. Cel mai important mit care stă la baza structurii acestui roman este mitul mioritic, fapt subliniat și de motto-ul pe care îl alege autorul pentru opera sa: „Stăpâne, stăpâne/ Mai cheamă ș-un câine…”. Acest mit include modul de înțelegere a lumii de către personaje, tradițiile pastorale, dar și comunitatea om-natură. Alt mit identificat în structura romanului este mitul egiptean al lui Isis și Osiris.

O a doua trăsătură a realismului este perspectiva narativă. Narațiunea se face la persoana a III-a: „Pe țigan l-a învățat să cânte cu cetera”, iar naratorul omniprezent și omniscient reconstituie în mod obiectiv, prin tehnica detaliului și observație, lumea satului de munteni și acțiunile Vitoriei. Întreaga călătorie pentru aflarea adevărului ne este prezentată de acest narator într-un mod neimplicat, impersonal și credibil. Viziunea dindărăt apare prin procesul de focalizare zero.

Titlul anticipează destinul tragic al lui Nechifor și călătoria necesară aflării adevarului, dar și ideile dretății și răzbunării, care vor fi înfăptuite de Gheorghiță cu baltagul tatălui său. Acesta este un instrument de maximă importanță pe care Vitoria îl pregătește pentru călătorie, sfințindu-l. Fiind un topor cu două tăișuri, el reprezintă un instrument ambivalent, arma crimei și obiectul justițiar.

Apasa aici si descarca aplicatia cu toate eseurile pentru bac, precum si peste 500 de intrebari in quiz-uri. De asemenea, ai si eseurile in format audio, pentru a le putea asculta in drum spre scoala, total gratuit!

Tema romanului este călătoria, unde se surprinde drumul parcurs de Vitoria Lipan pentru aflarea adevărului despre moartea soțului ei, urmată de săvârșirea dreptății prin pedepsirea vinovațiilor. De asemenea, se regăsesc și alte teme ale operei și anume: natura, iubirea, viața pastorală. În același timp, romanul prezintă monografia satului moldovenesc de la munte.

O primă scenă relevantă pentru temă este pregătirea Vitoriei pentru călătorie. Înaintea plecării, Vitoria se supune unui ritual de purificare: ține post negru douăsprezece vineri. Mai mult, merge cu fiul ei la biserică pentru a se închina la sfânta Ana și vinde diverse lucruri pentru a face rost de bani de drum. Ulterior, se duce la Piatra-Neamț pentru a consulta autoritățile și, nu în ultimul rând, sfințește baltagul care îi va aparține lui Gheorghiță. Călătoria are valențe atât pentru Vitoria, cât și pentru fiul și partenerul ei de drum, Gheorghiță, în ceea ce privește evoluția lor.

O a doua scenă relevantă pentru tema textului este identificarea și pedepsirea criminalilor lui Nechifor. La parastas, Vitoria conduce din fundal, cu inteligență și tenacitate, acheta care duce la dezvăluirea și pedepsirea vinovațiilor. Reconstituirea fidelă a scenei crimei surprinde pe toată lumea , chiar și pe ucigașii Ilie Cuțui și Calistrat Bogza. Unul își recunoaște vina, însă celălalt devine agresiv. Din acest motiv, este lovit de Gheorghiță cu baltagul lui Nechifor și sâșiat de câinele Lupu. Bogza însă își recunoaște vina și îi cere iertare Vitoriei. Ea îi răspunde foarte rece: „Dumnezeu să te ierte”.

Un alt element de compoziție îl reprezintă incipitul romanului. El descrie o cosmogonie populară, spusă uneori de Nechifor Lipan la nunți și cumetrii, care pune în relație destinul individual al acestuia reprezentat de moldoveni, cu destinul altor neamuri. Prin dispariția lui Nechifor Lipan, ordinea cosmică a fost distrusă. În opera lui Sadoveanu, natura se reflectă în om, deoarece tragedia este anunțată de schimbarea stării naturii: „Vitoriei i se păru că brazii sunt mai negri decât de obicei”, vremea se tulbură, iarna vine mai repede. Un alt element care confirmă moartea lui Nechifor este visul Vitoriei, care anunță și călătoria pe care trebuie să o facă în căutarea celui dispărut: „Se făcea că vede pe Nechifor Lipan călare, cu spatele întors către ea, trecând spre asfințit o revărsare de ape”. Semnele viitoareai călătorii vin și din partea naturii: „Cocoșul dă semn de plecare”. Astfel, incipitul anticipează călătoria Vitoriei și soarta tragică a soțului ei , acestea fiind în strânsă legătură cu natura.

În concluzie, romanul „Baltagul”, de Mihail Sadoveanu, aparține realismului mitic datorită faptului că are o structură polimorfă, datorită îmbinării planului realist cu cel mitic. Opera subliniază teme precum: natura, iubirea, viața pastorală, călătoria.